de ce taci tu
faptura iritanta a linistii mele universale?
ti-am gadilat si varful gatului
dar n-am primit.
raspunsurile pe care le asteptam se afla
intotdeauna la altii,
iata deci
un alt motiv al apartamentelor cu multe
camere.
am
fara rest,
fara incetare,
neobosit
in tine.
ce e mai placut decat sa se risipeasca acel
smog de
e bine asa
nu se putea mai bine
fara defect
si sa descoperi ca funia care va leaga e asa scurta?
mereu am stiut cand un om se plictiseste
si
nu m-a deranjat niciodata.
e lipsa de imaginatie, nu spune nimic despre tine.
stateam inghesuite in patul mic
si genunchii ni se atingeau
in timp
ce vorbeam despre
moartea fiecaruia
si chiria prea mare pentru o singura camera.
ce frumos ar fi sa-ti alegi momentul final
sa spui
gata, atat mi-a trebuit,
atat am vrut sa vad,
apoi sa-ti stingi veioza
si pe tine.
ma deranjeaza mai mult ca oamenii nu
recunosc.
F. era interesanta,
mirosea a lapte ars
si pretuia lucrurile intr-un mod in care eu n-am reusit sa le pretuiesc.
grija la risipire!
ori cu mandra
ori cu draga.
poti sa faci un compliment si sa-l anulezi in acelasi timp?
un palimpsest
sau
o viola d'amore fara corzi simpatice.
te-am desenat despuiata cumva, doar cu stramp ros dus din varf de deget si calcai pana-n coapsa si original, rasturnata in multe feluri.
oare malina olinescu si adrian pintea se vor intalni si in viata urmatoare?
oamenii devin intelectuali tocmai ca sa nu fie disperati.
a plecat si m-a lasat cu fata spre marea de rahat
si cu toate gandurile penduland deasupra
unui dezastru cu mot de intrebare.
cel mai mult imi e teama de
toamna,
cand soarele nu mai are erectii care sa te impinga pe la spate.
ridica-te
sa facem
dragoste cu mainile
si pace cu pornirile.
pentru mine
ceilalti dau sens.
te-a pedepsit oglinda ta.
elan vital pe dos.
om fauritor de ganduri prea mari care nu-i mai incap.
in sifonier ai ceva ce nu-i al tau?
scoate-ti hainele si hai sa ne spalam
in necazurile care coplesesc mereu bucuriile.
era noapte la mine-n piept
si-n rai
de ce ne e frica asa de tare de inceputuri?
ele sunt cele mai usoare.
asta mi-a spus in timp ce-si inchidea fermoarul pantalonilor
si eu inchideam
discutia fara la revedere.
am aceeasi poezie
dar
nu-mi mai place ce vad.
sa taci tu
faptura iritanta a linistii mele universale!
nu pot sa-mi aud cucuveaua.
